Se afișează postările cu eticheta traduceri autorizate limba spaniola. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta traduceri autorizate limba spaniola. Afișați toate postările

duminică, 25 martie 2018

Vrei sa devii traducator freelancer! Ce trebuie sa stii pentru inceput. (II)

Am inceput sa va povestesc intr-o postare anterioara (pe care o puteti citi dand CLICK AICI) care sunt pasii esentiali de urmat daca va decideti sa incepeti o cariera in domeniul traducerilor.

Intrucat nu doresc sa ofer informatii incomplete si nici sa va plictisesc cu prea multa vorbaraie, continui aici sirul recomandarilor pentru colegii traducatori incepatori.


8. Stabileste-ti tarifele!

Inainte de a decide care sunt tarifele pentru serviciile pe care le oferi, iti sugerez sa studiezi piata traducerilor sa vezi ce preturi practica traducatorii care sunt deja pe piata/concurenta. Daca vrei sa functionezi ca P.F.A., atunci ar trebui sa cauti site-uri/blog-uri ale traducatorilor liber-profesionisti. Daca vrei sa functionezi ca S.R.L., atunci ar trebui sa studiezi site-urile birourilor de traduceri.

In stabilirea tarifelor tale ar trebui sa iei in considerare urmatorii factori:

- Domeniul din care face parte documentul pe care il ai de tradus: juridic, tehnic, economic etc.
- Timpul alocat realizarii unei traduceri
- Experienta ta profesionala
- Daca traducerea respectiva necesita imprimare
- Zona in care locuiesti (in mediul urban sau in mediul rural)
- Concurenta
- Daca este vorba despre un client direct sau despre un intermediar (birou de traduceri)

SFAT! Daca vrei sa pasesti cu dreptul in lumea traducerilor, nu practica tarife de dumping cu scopul de a atrage clienti deoarece pe termen lung nu vei avea decat de pierdut. Mai exact, atunci cand vei dori sa-ti maresti tarifele, clientii pe care ii ai nu le vor accepta (ori le vor accepta dupa lungi negocieri) si vor renunta la serviciile tale in favoarea altor traducatori. Chiar daca esti incepator/oare asta nu inseamna ca nu meriti un pret decent pentru serviciile tale. Singura diferenta intre tine si un traducator experimentat este ca tu vei traduce mult mai incet, avand nevoie de mai mult timp pentru documentare in cazul unor traduceri tehnice, de exemplu.

9. Atentie la adresa de e-mail!

Daca nu ai o adresa de e-mail profesionista, ar fi bine sa-ti faci una inainte de a incepe sa trimiti oferte.

Nu de putine ori am primit oferte de colaborare de pe adrese precum:

frumusica_dragastoasa@......com
roxy_sexy_2003@......com

Si exemplele din categoria "ASA NU" pot continua…

Adresa de e-mail a unui traducator profesionist ar trebui sa contina doar numele si prenumele, eventual o cifra sau un numar, daca vrei neaparat.

Trimitand o oferta de colaborare de pe o adresa precum cele de mai sus nu faci decat sa indepartezi clientii de tine deoarece pari un simplu amator.

Voi prezenta in detaliu intr-o postare viitoare mai multe exemple de e-mail-uri primite de la amatori care isi doreau o colaborare.

10. Pregateste o oferta sau cv-ul!

Daca alegi sa functionezi ca P.F.A., pregateste-ti un cv actualizat cu toate datele tale de contact, include toate informatiile pe care le consideri necesare, fa-l sa arate foarte frumos si salveaza-l in format .pdf.

Daca vrei sa functionezi ca S.R.L., va trebui sa lucrezi putin mai mult, sa faci o prezentare detaliata a serviciilor oferite, a tarifelor pe care le oferi etc.

In orice caz, ofertele si cv-urile se vor trimite intotdeauna in format .pdf.

11. Oferi si alte servicii?

Eu de exemplu tin cursuri de limba spaniola pentru angajatii companiilor si ofer meditatii la limba spaniola in format one-to-one sau online. De asemenea, in afara de cursuri si traduceri in/din limba spaniola, ofer si servicii de interpretariat.

Ia in considerare si aceste optiuni, vezi daca ti se potrivesc si daca esti pregatit/a pentru a fi interpret sau trainer de limbi straine.

12. Uita de Google Translate!

Da, da! Uita de el!

Daca iti doresti cu adevarat o cariera in domeniul traducerilor, nici prin gand sa nu-ti treaca sa traduci cu Google Translate in idea ca “oricum nu verifica/nu citeste nimeni traducerile…”

Uite eu, spre exemplu, n-am ce face si citesc traducerile pe care le primesc de la colaboratori. In 11 ani de cand fac traduceri am renuntat, fara vreo urma de regret, la cativa colaboratori ale caror traduceri erau facute cu acest super-extra-mega-minunat serviciu online de traducere. Si se vedea de la o posta!!!

Din punctul meu de vedere, un traducator automat (adica un sistem, in fond si la urma urmei) niciodata nu va traduce precum un traducator uman. Traducatorul uman intelege contextul, cunoaste expresiile tipice ale limbii respective si are multe alte abilitati pe care si le dezvolta in timp, pe baza activitatii sale de studiu si de documentare si nu ii sunt introduse de cineva cu un simplu click.

In concluzie, uita de Google Translate sau de oricare alte metode online de traducere automata, foloseste-ti capul si, la nevoie, dictionarele.

13. “Tine-ti prietenii aproape iar dusmanii si mai aproape!”

Este o zicala romaneasca foarte potrivita in domeniul traducerilor si nu numai. Ce vreau sa spun cu asta? Daca ai fosti colegi de liceu/facultate, vecini de bloc, prieteni ai prietenilor tai, chiar daca sunt sau nu concurenti de-ai tai pe piata traducerilor, e bine sa pastrezi legatura cu ei, fie pe retelele de socializare, fie va mai vedeti la o cafea, la o barfa, la un suc etc. De ce? Iata cateva motive:

- nu stii care dintre ei ar putea avea nevoie candva de o traducere realizata de tine sau te recomanda unui client
- poate ai nevoie sa delegi un proiect pe care tu nu-l poti traduce si atunci tare bine iti va prinde ajutorul colegilor de breasla
- poate vrei sa te consulti cu vreunul dintre ei asupra unui termen necunoscut
- mai afli noutati


Te invit sa ma urmaresti in continuare atat pe blog cat si pe Facebook pentru ca urmeaza postari interesante privind activitatea de traducator: cum sa-ti faci publicitate gratuit, cum sa identifici potentialii clienti, care sunt tipologiile de clienti cu care nu este recomandat sa lucrezi etc.

Spor la tradus!


Aboneaza-te la newsletter! Vei primi direct pe e-mail ultimele noutati din domeniul traducerilor. Iar daca ti-a placut postarea, da-i share pe reteaua ta socializare preferata alegand din pictogramele de mai jos.

joi, 18 februarie 2016

Orice s-ar zice, romanii sunt un popor harnic!

Ultimele statistici europene au aratat ca romanii sunt cei mai harnici europeni. Fie ca lucreaza in Romania fie ca s-au stabilit in alta tara, romanii si-au dovedit de-a lungul timpului aceasta calitate.
Ce te faci insa cand unii vor sa-ti dovedeasca cu tot dinadinsul ca sunt harnici peste medie?

Am auzit multi colegi traducatori  vaitandu-se de vecinii care ii trezesc cu noaptea in cap cu vreo bormasina in perete dupa ce lucrasera saracii pana la 2-3 dimineata. Sau de vecinii incomozi care se cearta cu sotia/sotul de dimineata pana seara si trantesc lucrurile de prin casa ori de vecinii tineri care pe la 10 seara se trezesc ca ar vrea sa asculte ceva muzica data "putin" la maximum.

Mie nu are cum sa se intample! mi-am zis eu. Doar stau intr-un bloc cu pensionari iar ei sunt linistiti. 

Asta pana cand, acum vreo 4 luni, au plecat la casa de la tara vecinii pensionari de langa noi si au inchiriat garsoniera unor tinerei carora, ce sa vezi, le place muzica house. Si nu oricum, ci in fiecare zi, cu basul dat la maximum. Ok... Nu sunt nici nebuna, nici paranoica. Nu zice nimeni ca nu trebuie sa ascultati muzica. Dar in limita bunului-simt, nu in fiecare zi si nu de la 7 dimineata ca sa ne dati trezirea.

Vedeti voi, mai sunt locatari care lucreaza de acasa, nu toata lumea merge la serviciu la ora 08:00 si vine acasa la 16:30... Si daca locuim intr-o comunitate si nu intr-o pestera ori in padure, ar trebui sa ii tratam cu respect pe cei din jur si sa avem si asa-numitul "bun-simt". Dar stau si ma gandesc: care bun-simt, al meu sau al lor? In fine, am rezolvat aceasta problema rapid discutand cu proprietarii. Acum lucrez linistita. :)

Altii care te mai scot din minti sunt cei care s-au ghidat intotdeauna dupa proverbul: "Cine se scoala de dimineata, departe ajunge". Desi ar avea tot timpul din lume sa-si schimbe tevile la baie, sa-si puna alt tablou in sufragerie ori sa-si monteze televizorul la bucatarie, prefera sa o faca dimineata pe la 7, cel mult 07:30. Si atunci se apuca harnicul vecin si "infige" bormasina in perete de mai mai sa sari din pat cand ti-era lumea mai draga si somnul mai dulce. Da, stiu, pare o imagine dintr-o comedie dar chiar se intampla. Caci, deh, suntem cei mai harnici si ne place s-o aratam intregului bloc! Inclusiv celor din blocul de vis-a-vis.

Asteapta, domnule, sa se faca ora 09:00 macar, sa-si bea si lumea cafeaua, sa se dezmeticeasca!

Nu ai vecini din atat de harnici pe langa tine? Nu-i nimic, iti dau eu niste muncitori si mai harnici! Mai harnici decat noi traducatorii care cica am lucra de acasa si am avea productivitate maxima. Presupunand ca "am avea nevoie de liniste pentru desfasurarea activitatii intelectuale in bune conditii."

Asa se face ca de aproximativ o luna de zile, muncitorii care lucreaza la mine in bloc la renovarea unei garsoniere, ne dau  "portia de bormasina" in fiecare zi. Atat de rau m-au stresat intr-o zi cand culmea, mai avea si niste traduceri destul de urgente de facut, incat i-am cronometrat sa vad cat dureaza repriza de bormasina. Asa am realizat ca pauza la ei dureaza doar 2 ore dupa-amiaza, respectand cica legea. :)))  Atat de "bine" ma obisnuisem cu zgomotul ca nici nu mai realizam cate ore pe zi mergea. De vreo saptamana au terminat cu bormasina si s-au apucat de dat cu ciocanul sau cu ceva asemanator, semn ca s-au apucat de ceva finisari.

Le doresc "spor la treaba" si cat mai "multi" clienti!

Aboneaza-te la newsletter! Vei primi direct pe e-mail ultimele noutati din domeniul traducerilor. Iar daca ti-a placut postarea, da-i share pe reteaua ta socializare preferata alegand din pictogramele de mai jos.

Sursa foto

luni, 22 iunie 2015

Traducerea culorilor in limba spaniola

Fuente: www.sorendreier.com
Daca te afli in mijlocul unui proiect si ai nevoie de traducerea unor culori in limba spaniola pe care nu le regasesti in dictionarul tau obisnuit, iti vin in ajutor cu o lista ce cuprinde traducerea in limba spaniola a celor mai cunoscute culori.

Mentionez ca lista nu cuprinde si traducerea in limba romana, ci doar denumirea acestora in limba spaniola alaturi de poza aferenta. 

Este vorba despre culorile pentru care sunt oferite valorile hexazecimale, RGB si HSV.

Culoarea reala a mostrelor care apar in continuare poate varia in functie de multi parametri, cum ar fi proprietatile monitorului utilizat, configurarile de administrare a culorilor calculatorului, sursa si lumina mediului inconjurator. 

In general, un monitor corespunzator pentru lucrul cu culorile si corect calibrat ar trebui sa reprezinte aceste culori in mod fidel.

Culori si pigmenti traditionali

Mai jos sunt enumerate culorile utilizate in mod comun si traditional; uneori denumirea lor face referire la regiunile geografice unde erau folosite sau produse sau la mineralele si substantele chimice care intrau in compozitia lor.

A se observa ca denumirea culorilor variaza in functie de persoane si culturi: se poate ca numele unei culori sa se refere la o nuanta diferita pentru locuitorii din alte tari. In alte situatii, numele unei culori nu admite o reprezentare precisa, ci se refera la o serie aproximativa de nuante care se poate identifica cu numele respectiv. 

De asemenea, culorile luate in considerare ca avand o utilizare frecventa nu sunt aceleasi in toate tarile.

Marrones o pardos

NombreMuestraHTMLRGBHSV
Marrón (inespecífico)#67403A10364588°44%40%
Pardo#996B421531076628°57%60%
Ante#BA7C451861246928°63%73%
Arena#ECE2C623622619844°16%93%
Beis o beige#E8C39E23219515830°32%91%
Blanco navajo#EBE1C923522520142°14%92%
Café#591F0B89311115°88%35%
Marrón café#694C41105766517°38%41%
Caoba (específico)#A5665D165102938°44%65%
Caoba (inespecífico)#A448501647280355°56%64%
Caqui (específico)#E0D8B022421617650°21%88%
Caqui (inespecífico)#DFC38A22319513840°38%87%
Canela o canelo#8D4925141733721°74%55%
Castaña o castaño#773525119533712°69%47%
Chocolate#7A2E11122461717°86%48%
Gamuza#E6B57E23018112632°45%90%
Herrumbre#A2522B162824320°73%64%
León o leonado#BC86481881347232°62%74%
Ocre#B9935A1851479036°51%73%
Ocre amarillo (específico)#D1974D2091517734°63%82%
Ocre amarillo (pictórico)#B5783A1811205830°68%71%
Ocre rojo#7D3F32125635010°60%49%
Ocre pardo#5F3F3E9563622°35%37%
Ocre pardo oscuro#4B382F75564719°37%29%
Ocre oro#573F2587633731°57%34%
Ocre dorado#C97E282011264032°80%79%
Ocre dorado tostado#9A66191541022536°84%60%
Ocre carne#874639135705710°58%53%
Rojo toscano#79443B12168599°51%47%
Rojo Falun#7C342B12452437°65%49%
Rojo veneciano#6E433C11067608°45%43%
Rufo#CB6D512031098114°60%80%
Secuoya#8A575413887843°39%54%
Sepia (específico)#663B2A102594217°59%40%
Sepia (pictórico)#524B3B82755942°28%32%
Marrón sepia#5C534392836738°27%36%
Siena#C58A3E1971386234°69%77%
Siena tostada#8E372E14255466°68%56%
Tierra de Treviso#823A3F1305863356°55%51%
Wengué#3D2E2C6146447°28%24%

vineri, 19 aprilie 2013

Entrevista - Mila Crespo, Jefa de Estudios del Instituto Cervantes en Rumania


Mila Crespo : “Lo que más me atrae de Rumania es lo desconocida que es”

Una oportunidad única de hacerse cargo de la jefatura de estudios del Instituto Cervantes en Bucarest y su afán por explorar el mundo llevaron a esta valenciana a dejar las aulas de la Universidad de Frankfurt y trasladarse a Rumania en el 2009.
Mila desborda energía y positivismo, es un torrente de palabras que fluye en continuo. Cuando rememora su estancia de once años en Alemania se siente cierto poso de nostalgia en su mirada. Una sonrisa, un suspiro y su cara se ilumina de nuevo mientras nos cuenta sus primeros momentos en el país. Antes de llegar, su impresión sobre Rumania no era ni positiva ni negativa simplemente la desconocía por completo.
Su primera experiencia intercultural se produjo al poco de mudarse en su piso, donde se topó de lleno con la barrera lingüística, cuando tuvo que lidiar con un grupo de albañiles rumanos para que efectuaran unas reparaciones en su piso. Esta situación la empujó a aprender sus primeras palabras en rumano “nu merge căldura”.
El haber vivido en otro país le ha amortiguado el choque cultural. Durante su estancia en Alemania ya había trabajado con rumanos lo cual le ha ayudado a acostumbrarse con su forma de ser. Ahora que vive aquí entiende mejor algunas formas de actuar que entonces no comprendía del todo.
Mila es una persona observadora a la que le gusta analizar al detalle lo que observa. Ya sea la forma en que la gente cuenta con las manos o como se saludan. Estas dotes de observación le han ayudado a entender el lenguaje y los elementos culturales característicos de cada país por el que ha pasado y Rumania no es una excepción. Durante sus primeros contactos con la comunidad hispana se percató de que muchos de ellos no hablaban el idioma.
“la gente hispana aquí está muy cerrada en su comunidad, las mujeres de empresarios quedan todas las mañanas a tomar café. Hay un grupo de latinoamericanas y un grupo de españolas, incluso dentro de la comunidad hay dos grupos. Ellos tampoco han aprendido el idioma pese a llevar cinco o seis años aquí. Y entre el inglés y la secretaria que habla español se manejan. “Creo que es muy importante aprender la lengua, por eso propuse en el Instituto Cervantes unos cursos de rumano para hispanohablantes que espero que ayuden a la gente a integrarse más en la comunidad rumana o al menos a que no vayan rodeados de intermediarios”.
Mila reconoce que pese a llevar casi dos años en el país apenas habla el idioma lo cual a veces se transforma en un obstáculo que le impide resolver cosas sencillas pero como ella misma reconoce “le echa cara” e intenta hablarlo aunque no sepa. Echa en falta la interacción con la comunidad Rumana para sentirse plenamente integrada en el país, hasta ahora su contacto con la comunidad rumana se limita a salidas con los empleados y compañeros rumanos del Instituto Cervantes.
“Cuando llegas a un país con más de 25 años no es fácil integrarse en círculo estable tanto Alemania como en Rumania. Si llegas con 17 años o al inicio de tu época universitaria es más fácil, pero cuando llegas a trabajar, la gente ya tiene su círculo hecho o están en la misma situación que tú. Si tuviera que decir cuantos amigos alemanes tengo diría que dos, el resto españoles o italianos. He conocido gente alemana fantástica pero no tenemos una relación de amistad porque no se han creado las bases. Porque mis expectativas eran unas y las suyas otras. En cambio es más fácil hacerte amiga de un español porque las expectativas son las mismas.Y aquí me pasa un poco lo mismo, tengo buena relación con algunos rumanos e incluso relaciones de confianza pero no estoy integrada en su día a día”.
Vino a Rumania sin expectativas ni prejuicios a pesar de que le habían advertido de los peligros de los perros callejeros ella decidió seguir adelante. Rumania en general le ha creado una buena impresión y considera que necesitará unos quince años para seguir progresando. Admira la capacidad de los rumanos para sobrevivir con casi nada y la gran preparación de los mismos.
“Entre los rumanos hay gente muy preparada y creo que el país tiene potencial. Lo que pasa es que ni los propios rumanos lo creen. Hay quienes piensan que los rumanos son como los portugueses con ese fatalismo y creo que en parte es así. Es una sociedad y una cultura como la española que mira al pasado pero no se orienta hacia el futuro”.
De Rumania le atrae su lado salvaje, el hecho de que sigue siendo una desconocida con respecto al resto de Europa en muchos aspectos como la literatura, que pese a irse traduciendo, apenas si es conocida o la historia más reciente sobre todo desde el periodo comunista hasta la Revolución.
“Me parecería interesante ver los campos de concentración que hubo aquí. Para la sociedad española todo esto es muy desconocido y podría ser muy interesante si tenemos en cuenta que hay un millón de rumanos en España. Hay veces que la gente se sorprende cuando dices que Rumania tiene una lengua románica”.
Para Mila Rumania sigue siendo un país por descubrir.

miercuri, 13 martie 2013

Geta Brătescu: The Artist's Studios (Los talleres de la artista) in MUSAC, León

Del 9 de marzo al 28 de septiembre de 2013, el Museo de Arte Contemporáneo de Castilla y León (MUSAC) presenta The Artist's Studios (Los talleres de la artista), comisaria: Magda Radu, la primera exposición en España de la artista Geta Brătescu (Ploieşti, Rumanía, 1926), una de las figuras fundamentales del arte conceptual en Europa del Este.

En un momento en el que Geta Brătescu atrae considerable atención internacional, este evento ofrece una amplia selección de obras de la artista, muchas de ellas raramente expuestas, que abracan varias décadas de su actividad, informa el Instituto Cultural Rumano.

La exposición Geta Brătescu: The Artist's Studios (Los talleres de la artista) proporciona una visión de exploraciones incesante del artista de los límites y posibilidades del arte, destacando su enfoque multidisciplinario y metodología, así como la profundidad de su pensamiento intelectual.

Geta Brătescu es una artista que conserva una serie de procedimientos pertenecientes al arsenal visual y conceptual del modernismo pero que, al mismo tiempo, modula y transforma dicho legado y avanza (concurrentemente) hacia las formas “contemporáneas” de expresión y conceptualización del acto artístico, haciendo hincapié en la performance, el proceso, la autorrepresentación y el arte serial.

Geta Brătescu ha demostrado siempre una complejidad extraordinaria a la hora de enfrentarse a una enorme variedad de materiales y medios de expresión: dibujos, colages, objetos, grabados, fotografías, cine experimental, happenings, tapices, etc.

A esto hay que sumar sus textos, que pueden interpretarse en relación con su arte pero poseen una identidad autónoma propia. Las dos dimensiones –visual y textual– del arte de Geta Brătescu se aprecian en conjunto en esta exposición.

La artista establece una interacción continua entre la vida y el arte, la realidad y el artificio, la naturaleza y la cultura. Ella coloniza los lugares en los que trabaja mediante su presencia y, al mismo tiempo, permite que la corrompan / moldeen.

En la exposición, la sección dedicada al estudio – que se convirtió en su entidad meta-artística a través del tiempo – revela la inclinación de Geta Brătescu para reflexionar sobre el arte, produciendo obras que cuestionan las convenciones, las herramientas, el establecimiento del arte, así como su propia participación en este proceso.

Los "estudios" o "talleres" son a la vez lugares físicos y mentales, reinos intelectuales alrededor de los cuales se acumulan varias constelaciones de significados.

Nacida en 1926, Geta Brătescu estudia en la Facultad de Letras de Bucarest con el reconocido crítico literario y escritor George Călinescu y, posteriormente, se matricula en el Instituto de Bellas Artes de Bucarest, donde estudia dibujo con el artista Camil Ressu.

Entre sus más recientes exposiciones, cabe destacar:

A Bigger Splash: Painting after Performance

Tate Modern, Londres, 2012-2013;
La Trienal, París, 2012;
Bienal de Estambul, 2011;
Museum of Desire, MUMOK, Viena, 2011;
Ostalgia, New Museum, Nueva York, 2011;
Alteritate, Galeria Barbara Weiss, Berlín, 2011
Galeria Mezzanin, Viena, 2010 (solo);
The Work, The Image, The Sign, Ivan Gallery, Bucarest, 2011 (solo);
Gender Check. Feminity and Masculinity in the Art of Eastern Europe, MUMOK, Viena, 2010;
Geta Brătescu, Galerie im Taxispalais, Innsbruck, 2008; Ressources, con Ion Grigorescu, Museo Nacional de Arte Contemporáneo, Bucarest, 2007.

Magda Radu es una comisaria e historiadora de arte radicada en Bucarest.

Es editora del libro André Cadere / Andrei Cădere (MNAC, 2011).

En octubre de 2011 crea el programa de comisariado “Salonul de proiecte” en colaboración con la artista Alexandra Croitoru. El programa, financiado por el Museo Nacional de Arte Contemporáneo de Bucarest, está enfocado hacia la investigación y producción de arte contemporáneo.

Entre las exposiciones que organiza en 2012 para el Salonul de proiecte, cabe destacar:

Geta Brătescu: The Artist’s Studio, Piggy Bank (con Daniel Knorr y Coate-Goale) y

The Diplomatic Tent (con Ion Grigorescu, Anetta Mona Chisa y Lucia Tkacova).

En 2010 se encargó del comisariado de Here and Then, una sección de Romanian Cultural Resolution, una exposición de gran envergadura que cuenta con un catálogo publicado por Hatje Cantz.

Además, desde octubre de 2010, Magda Radu imparte el curso Eastern European Art under Communism: the Romanian Case en la Universidad Nacional de Artes de Bucarest.

Radu ha publicado artículos en diversos catálogos, periódicos y revistas de arte contemporáneo tales como Idea, Arts + Society o Artmargins.


El proyecto está organizado por MNAC – Museo Nacional de Arte Contemporáneo (Bucarest, Rumanía) en colaboración con MUSAC y con la participación del Instituto Cultural Rumano.

Geta Brătescu: The Artist's Studios (Los talleres de la artista) es la versión ampliada de la exposición homónima organizada por El Salón de los Proyectos (Salonul de proiecte), Bucarest (anexa del MNAC), del 25 de septiembre al 2 de diciembre de 2012."


Fuente/ Sursa: http://espanol.hotnews.ro
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...